Am inceput anul cum nu se putea mai bine.... cu dreptul... cu dreptul in ghips:)
Sa va povestesc... eram pe marginea lacului, admiram lacul.M-am saturat de admirat lacul, deci ne ducem de la lac. Cobor mini-digul lacului... si in logica mea ma gandesc sa il cobor in un anume fel incat sa nu alunec si sa imi murdaresc hainitele... si cobor... un pas... doi pasi.... si atat. Am cazut... pe noroi, si mi-am murdarit hainitele.Ma ridic...ma asez pe cracu stang-no problem, incerc cracu drept- AUUUUUUU!.Si atunci mi-am dat seama ca am o problema.Ajung acasa, cercetez locul....umflatura, vanataie... it`s ok, merge, hai inapoi la chef.Da` n-o mers, o durut, si s-o umflat si s-o invinetit si mai tare.Da` cumva pokeru` face durerea sa dispara, sau macar o diminueaza, deci rezist o noapte:)
Afla tata de durerea mea, tata , om serios, nu ca mine, se prinde ca ii ceva in neregula cu picioru meu care era umflat si deja rivaliza la dimensiune cu unul de elefant:)
Ideea e ca ajung la urgenta, unde un dom` doctor tinerel ma anunta cu zambet pe buze ca mi-am rupt piciorul:)
Da` eu nu zambesc... ca nu pot... ca doare ...si nu-mi convine ideea de a sta 2 sapt cu piciorul in ghips. Si totusi, astazi implinesc 12 zile de cand piciorul meu e in concediu....
12 zile in care am luat calmante, am facut injectii, am stat cu piciorul ridicat pe 3 perne si in care mi-am terorizat parintii cu cereri(apa,mancare, suc,portocale... etc) si in care prietenii mei s-au jucat cu carjele mele, m-au denumit dupa personaje din literatura( o sa platiti pt asta, stiti ,nu?)
Deci.... concediul... nu e intotdeauna concediu
p.s. vineri scap:)
